Franz Liszt
103 languages
- Afrikaans
- Alemannisch
- aragonés
- armãneashti
- asturianu
- Aymar aru
- azərbaycanca
- Bahasa Indonesia
- Bahasa Melayu
- bosanski
- brezhoneg
- català
- čeština
- Cymraeg
- dansk
- Deutsch
- eesti
- English
- español
- Esperanto
- euskara
- Fiji Hindi
- français
- Frysk
- Gaeilge
- Gaelg
- galego
- hrvatski
- Ido
- Interlingue
- íslenska
- italiano
- Kabɩyɛ
- Kapampangan
- Kiswahili
- Kreyòl ayisyen
- kurdî
- Latina
- latviešu
- Lëtzebuergesch
- lietuvių
- magyar
- Malagasy
- Nāhuatl
- Nederlands
- norsk bokmål
- norsk nynorsk
- occitan
- oʻzbekcha / ўзбекча
- Plattdüütsch
- polski
- português
- Runa Simi
- shqip
- Simple English
- slovenčina
- slovenščina
- srpskohrvatski / српскохрватски
- suomi
- svenska
- Tagalog
- Taqbaylit
- Tiếng Việt
- Türkçe
- West-Vlams
- Winaray
- Ελληνικά
- башҡортса
- беларуская
- беларуская (тарашкевіца)
- български
- коми
- кыргызча
- кырык мары
- қазақша
- македонски
- монгол
- русский
- српски / srpski
- тоҷикӣ
- українська
- ქართული
- հայերեն
- עברית
- اردو
- العربية
- فارسی
- کوردی
- مصرى
- नेपाल भाषा
- বাংলা
- தமிழ்
- ไทย
- မြန်မာဘာသာ
- 한국어
- 中文
- 吴语
- 客家語 / Hak-kâ-ngî
- 文言
- 日本語
- 粵語
- 閩南語 / Bân-lâm-gí
- 閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄
From WikiRecord, the encyclopedia of everything · from the Romanian Wikipedia
Franz Liszt sau Liszt Ferenc (n. , Raiding(d), Imperiul Austriac – d. , Bayreuth, Imperiul German) a fost un compozitor maghiar și unul dintre cei mai renumiți pianiști ai tuturor timpurilor.
Viața
Franz Liszt a fost singurul fiu al funcționarului Ádám Liszt și al soției acestuia, Maria Anna (1788-1866), născută Lager, în familia unui brutar din Krems an der Donau. Localitatea sa natală, Raiding, făcea parte la acea vreme din Transleithania, parte maghiară a Imperiului Austro-Ungar ce a fost format abia în 1867. Naționalitatea lui a devenit o temă controversată după destrămarea Imperiului Austro-Ungar[15]: unii susțineau etnia germană, alții etnia maghiară, dar au fost și unii care susțineau originea lui slovacă.[16] Dar înainte de 1918, când aceasta nu era o temă controversată, era acceptată naționalitatea sa în concordanță cu biografia de 3 volume scrisă de Lina Ramann.[17], conform celor scrise de Ramann despre părinții lui Liszt: „Tatăl lui era maghiar, mama austriacă”.[18]. Tatăl lui Franz Liszt era în serviciul familiei Esterházy, familie care îl patronase și pe compozitorul Joseph Haydn. După ce în 1821 s-a mutat la Viena, a luat lecții de pian cu Carl Czerny și de compoziție cu Antonio Salieri. Aici a cântat pentru prima oară în public, în decembrie 1822.[19] Doi ani mai târziu, în 1823, s-a mutat împreună cu familia la Paris, de unde a plecat în multe turnee ca pianist. I-a cunoscut pe Berlioz (1830) și Chopin(1831). Influențat de măiestria violonistului Niccolò Paganini, a decis să dezvolte o tehnică interpretativă similară pentru pian. În 1835 a plecat din Paris cu amanta sa Marie d'Agoult, alături de care a întreprins multe călătorii în anii următori, timp în care reputația sa de pianist a continuat să crească. În anul 1844 s-a despărțit de amanta sa, mamă a celor trei copii ai săi, iar în 1848 s-a stabilit la Weimar, alături de prințesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein. Atenția sa a început să se concentreze pe compoziție și, în special, pe crearea unui nou gen muzical, poemul simfonic. În anul 1861, Liszt s-a mutat la Roma. Din 1869 s-a întors cu regularitate la Weimar, unde a avut numeroși elevi, mai târziu acceptând să predea muzică la Budapesta, unde era privit ca un erou național. Franz Liszt a fost socrul compozitorului Richard Wagner; el și-a petrecut ultima parte a vieții sale la Bayreuth. A murit la 31 iulie 1886, la patru ani după decesul ginerelui său, Richard Wagner, la Bayreuth, unde a fost înmormântat.[20] Casa în care a murit (Bayreuth, Wahnfriedstr. 9) a devenit „Muzeul Franz Liszt”.
Concerte în Principatele Române
Liszt a întreprins diverse turnee în Muntenia, Moldova și Transilvania, unde de fiecare dată a fost primit cu mare căldură, înregistrând succese notabile.[21]
În urma contactului cu muzica populară românească, compune o Rapsodie română.
Compoziții
Viața și creația sa (atât ca pianist concertist cât și ca compozitor) se structurează în trei perioade distincte :
- cariera de virtuoz ( 1820 - 1847 ) îi impune călătorii , având însă Parisul ca centru general iar pianul este instrumentul spre care se îndreaptă cu predilecție lucrările sale.
- din momentul numirii sale ca director de muzică al Curții din Weimar începe cea de-a doua perioadă (1847-1861), cea mai fructoasă din punctul de vedere al creației sale muzicale. Totodată în aceste momente cariera lui se află la apogeu
- ultimei perioade (1861-1866) îi corespund plecarea la Roma și predilecția pentru muzica religioasă în compozițiile sale.
La campanella, Liebesträume, Transcendental Études, Années de pèlerinage, Hungarian Rhapsody No. 2, Sonata in B minor, Grandes études de Paganini, Totentanz, Mephisto Waltzes, Les préludes, Mazeppa, Piano Concerto No. 1, Faust Symphony, Dante Symphony, Rhapsodie espagnole, Transcendental Étude No. 4, Piano Concerto No. 2, Dante Sonata, Christus, Harmonies poétiques et religieuses, Symphonic poems, Two Concert Études, Hexameron, Funérailles, Fantasy and Fugue on the chorale "Ad nos, ad salutarem undam", Sposalizio, Transcendental Étude No. 5, Hungarian Rhapsody No. 1, Fantasy and Fugue on the Theme B-A-C-H, Transcendental Étude No. 2, Hungarian Fantasy, Transcendental Étude No. 12, Concerto pathétique, Orpheus, Réminiscences de Don Juan, Consolation No. 3, La lugubre gondola, Transcendental Étude No. 8, Hungarian Rhapsody No. 14, Transcendental Étude No. 11, Don Sanche, Prometheus, Transcendental Étude No. 10, Hungaria, Hunnenschlacht, Hungarian Rhapsody No. 3, Transcendental Étude No. 9, Grand galop chromatique, Ballade No. 2 in B minor, Via Crucis (Franz Liszt)(fr)[traduceți]
Galerie de imagini
Franz Liszt, portret din 1856
Mausoleul lui Franz Liszt din Bayreuth (Stadtfriedhof)
Mormântul lui Franz Liszt din interiorul mausoleului (Bayreuth, Stadtfriedhof)
Note
- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 4 Biblioteca Națională a Franței. „Franz Liszt” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 3 „МСР / Лист”, Музыкальный словарь Римана, 1901–1904 (în rusă), Wikidata Q27776714
- 1 2 Nicolai Soloviev, „ЭСБЕ / Лист, Франц (пианист и композитор)”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XVIIа, 1896 (în rusă), Wikidata Q24460138
- 1 2 „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- ↑ Alan Walker. Fayard, ed. Franz Liszt. p. 1170. ISBN 2-213-02627-0. OL 8025772W. Wikidata Q13406279.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Franz Liszt”. Find a Grave.
- 1 2 „Franz Liszt”. Kindred Britain[*]. Wikidata Q75653886.
- ↑ diferiți autori (). „Franz Liszt” (în germană). Berna: Lexiconul de istorie al Elveției. Wikidata Q642074. Accesat în .
- 1 2 3 „Franz Liszt”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Franz Liszt”. Niedersächsische Personen[*]. Wikidata Q64211354. Accesat în .
- ↑ „Franz Liszt”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Richard Eugene Sullivan (). Franz Liszt (în engleză) (ed. 6). Google Cărți. p. 561. ISBN 0-394-33966-5. Wikidata Q206033.
- ↑ Comp. Coby Lubliner's essay How Hungarian was Liszt?
- ↑ Vezi de exemplu: Demko, Miroslaw: Franz Liszt, compositeur slovaque, Lausanne 2003.
- ↑ Lina Ramann: Franz Liszt als Künstler und Mensch (Franz Liszt – artistul și omul) , Leizig, 1880., 1887., 1894.
- ↑ Ramann I. pag 3.
- ↑ Golea, Antoine; Vignal, Marc. Dicționar de mari muzicieni. București : Editura Universul Enciclopedic, 2006. p. 278.
- ↑ „LISZT, FRANZ BIOGRAPHY (1811 - 1886)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Franz Liszt a compus o Rapsodie română
Lectură suplimentară
- Theodor Bălan, Franz Liszt, Editura Muzicală, București, 1963
- Francisc László, Wallachische Melodie. O melodie populară românească de joc în creația lui Franz Liszt, în: Muzica 2/1991, p. 125-146
- Schonberg, Harold C. Viețile marilor compozitori. București: Lider. pp. 189–201.
Legături externe
Materiale media legate de Franz Liszt la Wikimedia Commons
- Mobilizare pentru Anul Franz Liszt, 18 ianuarie 2011, Dana G. Ionescu, Oltea Șerban-Pârâu, Adevărul
- 2011: Anul pianistului cu mâini de zeu, 1 ianuarie 2011, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Povestea primului superstar care a poposit în Banat: Franz Liszt, în 1846 VIDEO, 2 martie 2012, Stefan Both, Adevărul
- Istorii mai puțin știute: Piane pe apă, 26 iulie 2008, Costin Tuchilă, Amos News